BROMOCÉT s. n. Dezinfectant puternic pentru piele, instrumente chirurgicale etc. – Brom[ură de] cet[rimoniu]. (Sursa: DEX '98 )
bromocét s. n. (Sursa: Ortografic )
| bromocet substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bromocet | bromocetul |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | bromocet | bromocetului |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
