Dex.Ro Mobile
BRICOLÁJ s.n. (Franțuzism) Acțiunea de a bricola; practicarea mai multor meserii; (fam.) treburi mărunte. ♦ Practicarea pe lângă gospodărie în timpul liber a tot felul de lucrări mărunte. [< fr. bricolage]. (Sursa: DN )

BRICOLÁJ s. n. acțiunea de a bricola. (< fr. bricolage) (Sursa: MDN )

bricoláj s. n., pl. bricoláje (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
bricolaj   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bricolaj bricolajul
plural
genitiv-dativ singular bricolaj bricolajului
plural
vocativ singular
plural