Dex brava, brava, definiţie brava, dex.ro Mobile

Dex.Ro Mobile

BRAVÁ1, bravez, vb. I. Tranz. A înfrunta bărbătește, vitejește (o primejdie). ♦ A se expune în mod inutil unei primejdii. – Din fr. braver. (Sursa: DEX '98 )

BRÁVA2 interj. v. bravo. (Sursa: DEX '98 )

BRÁVA interj. v. bravo. (Sursa: DN )

BRAVÁ vb. I. tr. A înfrunta cu curaj (o primejdie). ♦ A se expune inutil (unei primejdii etc.); a sfida. [< fr. braver, it. bravare]. (Sursa: DN )

BRAVÁ vb. tr. a înfrunta cu curaj (o primejdie). ◊ a se expune inutil (unei primejdii etc.); a face pe grozavul, a sfida. (< fr. braver) (Sursa: MDN )

BRÁVA1 interj. v. bravo. (Sursa: DLRM )

BRAVÁ2, bravez, vb. I. Tranz. A înfrunta bărbătește, vitejește (o primejdie); a se expune în mod inutil unei primejdii. – Fr. braver. (Sursa: DLRM )

BRAVÁ vb. 1. v. sfida. 2. v. înfrunta. (Sursa: Sinonime )

bravá vb., ind. prez. 1 sg. bravéz, 3 sg. și pl. braveáză (Sursa: Ortografic )

BRAV, -Ă, bravi, -e, adj., s. m. 1. Adj. Viteaz, curajos, îndrăzneț. 2. S. m. (Rar) Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza și omora pentru bani; spadasin plătit. – Din fr. brave, it. bravo. (Sursa: DEX '98 )

A BRAVÁ ~éz 1. tranz. (primejdii) A depăși cu bărbăție; a înfrunta fără frică. 2. intranz. A o face pe bravul; a manifesta ambiția de a se evidenția ca fiind viteaz. /<fr. braver (Sursa: NODEX )

BRAV ~ă (~i, ~e) Care dă dovadă de bărbăție și curaj; îndrăzneț; cutezător; curajos; viteaz. /<fr. brave, it. bravo (Sursa: NODEX )

BRAV, -Ă adj. Viteaz, curajos. // s.m. Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care omora și teroriza pentru bani; spadasin plătit. [< fr. brave, it. bravo]. (Sursa: DN )

BRAV, -Ă adj. viteaz, curajos, îndrăzneț. (< fr. brave) (Sursa: MDN )

BRAV, -Ă, bravi, -e, adj. Viteaz, curajos, îndrăzneț. – Fr. brave (<it.). (Sursa: DLRM )

BRAV adj. v. curajos. (Sursa: Sinonime )

BRÁVĂ s. v. broască. (Sursa: Sinonime )

Brav ≠ fricos, laș, neîndrăzneț (Sursa: Antonime )

brav (brávă), adv. – Viteaz, îndrăzneț. Fr. brave. – Der. brava, vb., din fr. braver; bravură, s. f., din fr. bravoure, it. bravura; bravo, interj. (foarte bine!, ura!) din it. bravo, în parte prin intermediul fr. bravo, cf. ngr. μπράβο, tc., bg. bravo. (Sursa: DER )

brav adj. m., s. m., pl. bravi; f. sg. brávă, pl. bráve (Sursa: Ortografic )

brav, -ă adj. (fr. brave, d. it. bravo, care vine din tema germanică brad-, sued. brad, iute. GrS. 1937, 283). Barb. Viteaz. (Sursa: Scriban )

bravéz v. tr. (fr. braver). Barb. Înfrunt, sfidez: A brava periculu. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări

brav adjectiv		masculin		feminin
brav adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	brav	bravul	bravă	brava
nominativ-acuzativ	plural	bravi	bravii	brave	bravele
genitiv-dativ	singular	brav	bravului	brave	bravei
genitiv-dativ	plural	bravi	bravilor	brave	bravelor
vocativ	singular	bravule		bravo
vocativ	plural	bravilor		bravelor

brava verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) brava	bravare	bravat	bravând	singular	plural
		(a) brava	bravare	bravat	bravând	bravează	bravați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	bravez	(să) bravez	bravam	bravai	bravasem
	a II-a (tu)	bravezi	(să) bravezi	bravai	bravași	bravaseși
	a III-a (el, ea)	bravează	(să) braveze	brava	bravă	bravase
plural	I (noi)	bravăm	(să) bravăm	bravam	bravarăm	bravaserăm, bravasem*
	a II-a (voi)	bravați	(să) bravați	bravați	bravarăți	bravaserăți, bravaseți*
	a III-a (ei, ele)	bravează	(să) braveze	bravau	bravară	bravaseră

* Formă nerecomandată

brava invariabil

bravă

Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.