Dex.Ro Mobile
BRANȚ, branțuri, s. n. Bucată de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă. – Cf. germ. Brandsohle. (Sursa: DEX '98 )

BRANȚ, branțuri, s. n. Bucată de piele, de carton sau de plută, care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă. – După germ. Brandsohle. (Sursa: DLRM )

BRANȚ s. (Mold.) taban. (~ la încălțăminte.) (Sursa: Sinonime )

branț s. n., pl. bránțuri (Sursa: Ortografic )

branț n., pl. urĭ (ca și zbranț). Munt. est. Taban la gheată. (Sursa: Scriban )

BRANȚ ~uri n. Bucată de material (piele, carton, plută etc.) care se aplică în interiorul încălțămintei peste talpă. /cf. germ. Brandsohle (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
branț   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bra branțul
plural branțuri branțurile
genitiv-dativ singular bra branțului
plural branțuri branțurilor
vocativ singular
plural