Dex.Ro Mobile
BORONÍT s. n. (Reg.) Acțiunea de a boroni; grăpat. – V. boroni. (Sursa: DEX '98 )

BORONÍT s. n. Acțiunea de a boroni. (Sursa: DLRM )

BORONÍT s. v. grăpare, grăpat. (Sursa: Sinonime )

boronít s. n. (Sursa: Ortografic )

boronít n., pl. urĭ. Acțiunea de a boroni. (Sursa: Scriban )

BORONÍ, boronesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A grăpa. – Din boroană. (Sursa: DEX '98 )

A BORONÍ ~ésc tranz. (solul arat) A prelucra cu boroana; a grăpa. /Din boroană (Sursa: NODEX )

BORONÍ, boronesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A grăpa. – Din boroană. (Sursa: DLRM )

BORONÍ vb. v. grăpa. (Sursa: Sinonime )

boroní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boronésc, imperf. 3 sg. boroneá; conj. prez. 3 sg. și pl. boroneáscă (Sursa: Ortografic )

boronésc și borănésc v. tr. (rus. boronitĭ, a boroni. V. boroánă). Est. Grăpez cu boroana. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
boroni   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) boroni boronire boronit boronind singular plural
boronește boroniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) boronesc (să) boronesc boroneam boronii boronisem
a II-a (tu) boronești (să) boronești boroneai boroniși boroniseși
a III-a (el, ea) boronește (să) boronească boronea boroni boronise
plural I (noi) boronim (să) boronim boroneam boronirăm boroniserăm, boronisem*
a II-a (voi) boroniți (să) boroniți boroneați boronirăți boroniserăți, boroniseți*
a III-a (ei, ele) boronesc (să) boronească boroneau boroni boroniseră
* Formă nerecomandată

boronit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular boronit boronitul boroni boronita
plural boroniți boroniții boronite boronitele
genitiv-dativ singular boronit boronitului boronite boronitei
plural boroniți boroniților boronite boronitelor
vocativ singular
plural