Dex.Ro Mobile
BORCÁN, borcane, s. n. Vas (cilindric) de sticlă, folosit pentru păstrarea conservelor, a preparatelor farmaceutice etc. – Din bg. burkan. (Sursa: DEX '98 )

BORCÁN, borcane, s. n. Vas (de sticlă, de formă cilindrică) fără toartă, larg la gură, folosit pentru păstrarea conservelor, a preparatelor farmaceutice etc. – Bg. burkan. (Sursa: DLRM )

BORCÁN s. (Mold.) gavanos. (Un ~ cu dulceață.) (Sursa: Sinonime )

borcán (borcáne), s. n. – Vas cilindric pentru păstrarea conservelor etc. Mag. borkancsó, de la bor „vin” și kancsó „cană” (› rom. canceu), cf. Cihac, II, 484. DAR se referă la bg. burkan, care, după Capidan, Raporturile, 221, provine din rom. – Der. borcăna, vb. (a îngroșa, a se umfla un membru sau organ); borcănos, adj. (umflat). (Sursa: DER )

borcán s. n., pl. borcáne (Sursa: Ortografic )

borcán n., pl. e (ung. borkancsó, canceŭ de scos vin, de unde și bg. burkan, borcan). Vest. Gavanos, vas de ținut dulceață ș.a. Cană de ținut apă pe masă și orĭ la spălător, de adus vin ș.a. – V. ibric, urcĭor. (Sursa: Scriban )

BORCÁN ~e n. 1) Vas de formă cilindrică (de sticlă sau din plastic), fără torți și larg la gură, folosit pentru păstrarea diferitelor produse. 2) Conținutul unui asemenea vas. /<bulg. burkan (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
borcan   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular borcan borcanul
plural borcane borcanele
genitiv-dativ singular borcan borcanului
plural borcane borcanelor
vocativ singular
plural