BONDÓC, -OÁCĂ,bondoci, -oace, adj. (Despre oameni; fig. despre obiecte) Mărunt la statură și gras, scurt și îndesat, mic și gros. – Cf. tc. bunduk. (Sursa: DEX '98 )
BONDÓC, -OÁCĂ,bondoci, -oace, adj. (Despre oameni; fig., despre obiecte) Scurt și îndesat, mic și gros. – Tc. bunduk. (Sursa: DLRM )
BONDÓC adj. îndesat. (Om ~.) (Sursa: Sinonime )
Bondoc ≠ deșirat, lungan (Sursa: Antonime )
bondóc (bondoácă), adj. – Mic, scund. – Var. bunduc. Tc. buduk. (Sursa: DER )
bondóc adj. m., s. m., pl. bondóci; f. sg. bondoácă, pl. bondoáce (Sursa: Ortografic )
bondóc, -oácă adj. și (nord) bundúc, -ă adj. (turc. bunduk. Șăin. Cp. cu butuc). Scund, mic, îndesat: copil, cal bondoc. – Și ghindoc (vest), ca buftea față de ghiftuĭesc. V. prichindel. (Sursa: Scriban )
BONDÓC ~oácă (~óci, ~oáce) (mai ales despre persoane) Care este mic de statură și gros; îndesat. /<turc. bunduk (Sursa: NODEX )
