BOMBÉU, bombeuri, s. n. Vârful bombat al ghetelor, pantofilor, cizmelor etc. – Din fr. bombé. (Sursa: DEX '98 )
BOMBÉU s.n. Partea întărită și bombată care formează vârful încălțămintei. [Pl. -uri. / < fr. bombé]. (Sursa: DN )
BOMBÉU s. n. partea întărită și bombată la vârful încălțămintei; șpiț. (< fr. bombé) (Sursa: MDN )
BOMBÉU, bombeuri, s. n. Partea întărită și bombată care formează vârful încălțămintei. – După fr. bombé. (Sursa: DLRM )
bombéu s. n., art. bombéul; pl. bombéuri (Sursa: Ortografic )
BOMBÉU ~ri n. Partea bombată și întărită, care formează vârful încălțămintei. /<fr. bombé (Sursa: NODEX )
| bombeu substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bombeu | bombeul |
| plural | bombeuri | bombeurile |
| genitiv-dativ | singular | bombeu | bombeului |
| plural | bombeuri | bombeurilor |
| vocativ | singular | bombeule |
| plural | bombeurilor |
