BOLNÁV, -Ă,bolnavi, -e, adj., s. m. și f. (Ființă) care suferă de o boală; (om) suferind, beteag. [Acc. și: (reg.) bólnav] – Din bg. bolnav. (Sursa: DEX '98 )
BOLNÁV, -Ă,bolnavi, -e, adj. (Adesea substantivat) Atins de o boală; suferind. ◊ Expr. Bolnav de moarte = grav bolnav. – Bg. bolnav. (Sursa: DLRM )
bólnáv (-vă), adj. – Care suferă de o boală, beteag. Bg. bolnav (Cihac; DAR); cf. boală, boli. – Der. bolnăvi, vb. (a îmbolnăvi, a suferi, a molipsi); bolnăvie, s. f. (înv., boală lungă); bolnăvicios, adj. (care se îmbolnăvește ușor); bolnăvos, adj. (înv., bolnăvicios); bolni, vb. (înv., a îmbolnăvi); bolnicios, adj. (rar, bolnăvicios); îmbolnăvi, vb. (a îmbolnăvi, a molipsi). (Sursa: DER )
bolnáv adj. m., s. m., pl. bolnávi; f. sg. bolnávă, pl. bolnáve (Sursa: Ortografic )
bolnáv (vest) și bólnav (est), -ă adj. (bg. bolnáv. V. boală). Care suferă de o boală. – Și bonláv (Bz.). (Sursa: Scriban )
BOLNÁV ~ă (~i, ~e)și substantival (despre ființe) Care suferă de o boală; afectat de o boală; suferind. /<bulg. bolnav (Sursa: NODEX )