BOLERÓU s.n. v. bolero. (Sursa: DN )
BOLERÓU s. n. vestă femeiască, scurtă până aproape de talie și deschisă în față. (< fr. boléro) (Sursa: MDN )
boleróu (ilic) s. n., art. boleróul; pl. boleróuri (Sursa: Ortografic )
BOLERÓU ~ri n. Obiect de îmbrăcăminte femeiască, fără mâneci, scurt până deasupra taliei, purtat peste bluză. /<fr. boléro (Sursa: NODEX )
| bolerou substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bolerou | boleroul |
| plural | bolerouri | bolerourile |
| genitiv-dativ | singular | bolerou | boleroului |
| plural | bolerouri | bolerourilor |
| vocativ | singular | boleroule |
| plural | bolerourilor |
