BOLȚ, bolțuri, s. n. Piesă de legătură între un piston și o bielă. – Din germ. Bolzen. (Sursa: DEX '98 )
BOLȚ, bolțuri, s. n. Piesă de legătură între un piston și o bielă. – Germ. Bolzen. (Sursa: DLRM )
bolț s. n., pl. bólțuri (Sursa: Ortografic )
BOLȚ ~uri n. Organ de mașină de formă cilindrică, servind la asamblarea diferitelor elemente de utilaj. /<germ. Bolz (Sursa: NODEX )
| bolț substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bolț | bolțul |
| plural | bolțuri | bolțurile |
| genitiv-dativ | singular | bolț | bolțului |
| plural | bolțuri | bolțurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
