BOLȘEVÍC, -Ă,bolșevici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al bolșevismului. 2. Adj. Care aparține bolșevismului sau bolșevicilor (1), privitor la bolșevism sau la bolșevici; propriu, caracteristic bolșevicilor sau bolșevismului. – Din rus. bol'ševizm, fr. bolchevik. (Sursa: DEX '98 )
BOLȘEVÍC, -Ăadj. Referitor la bolșevism, propriu bolșevismului. // s.m. și f. Adept al bolșevismului; comunist. [< rus. bolșevik, cf. fr. bolchevik]. (Sursa: DN )
BOLȘEVÍC, -Ăadj., s. m. f. (adept) al bolșevismului. (< rus. bolșevik, fr. bolchevik) (Sursa: MDN )
BOLȘEVÍC, -Ă,bolșevici, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține bolșevismului sau bolșevicilor, privitor la bolșevism sau la bolșevici. ♦ Propriu, caracteristic bolșevicilor sau bolșevismului. 2. S. m. și f. Adept al bolșevismului; comunist. – Rus bol'ševik. (Sursa: DLRM )
BOLȘEVÍC s., adj. v. comunist. (Sursa: Sinonime )
bolșevíc (bolșevícă), adj. – Adept al bolșevismului. Rus. bolševik. – Der. bolșevism, s. n. (comunism sovietic). (Sursa: DER )
bolșevíc s. m., adj. m., pl. bolșevíci; f. sg. bolșevícă, g.-d. art. bolșevícei; pl. bolșevíce (Sursa: Ortografic )
bolșevíc, -ă s. (rus. boliševik, d. bólĭše, maĭ mult fiindcă, la congresu socialist ținut la Bruxelles și apoĭ la Londra în 1903, Lenin a obținut maĭ multe voturĭ decît tovarășu luĭ maĭ moderat Martov). Revoluționar rusesc care dorește domnia proletarilor (ca’n Rusia după 1917). Fig. Vandal, anarhist, devastator, distrugător. Adj. Tirania bolșevică saŭ sovĭetică. – Fals -vist. (Sursa: Scriban )
BOLȘEVÍC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de bolșevism; propriu bolșevismului. /<rus. bol'ševic (Sursa: NODEX )
BOLȘEVÍC2 ~că (~ci, ~ce)m. și f. 1) Adept al bolșevismului. 2) Membru al Partidului Comunist din Rusia. /<rus. bol'ševic (Sursa: NODEX )
BOLȘEVIC, arh. în S Arh. Sevarnaia Zemlea; 11,3 mii2. Alt. max.: 935 m. Centrul ins. (c. 30% din supr.) este ocupat de un ghețar. Vegetație de tundră arctică. (Sursa: DE )
BOLȘEVIC, -Ă (‹ rus.) adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la bolșevism, caracteristic bolșevismului. 2. S. m. și f. Adept al bolșevismului; comunist, membru al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice (denumirea P.C.U.S. între 1918 și 1952). Au evoluat spre folosirea unor metode de extremă stîngă, preluînd puterea în stat în urma Revoluției din Octombrie 1917. (Sursa: DE )
