BOÍ1, boiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A vopsi. 2. Refl. (Peior.; despre femei) A se farda, a se sulimeni. 3. Tranz. (Reg., fam.) A înșela, a păcăli. – Din boia (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BOI2, boiuri, s. n. (Pop.) Trup, statură, înfățișare, fizionomie. – Din tc. boy. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BOU, boi, s. m. 1. Taur castrat, cu talia mai mare decât a vacii, folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne (Bos taurus). ◊ Bou sur = bour. ◊ Expr. A nu-i fi (cuiva) toți boii acasă = a fi rău dispus. S-a dus bou și s-a întors vacă, se spune despre cineva care n-a reușit să învețe nimic, care nu s-a lămurit. A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). ♦ Epitet injurios la adresa unui bărbat. 2. Compuse: bou-de-mare = pește marin mic, de culoare cafenie sau cenușie-închis, cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului (Uranoscopus scaber); bou-de-baltă = a) nume dat la două specii de broască, una având pe pântece pete roșii (Bombinator igneus), iar cealaltă pete galbene (Bombinator pachypus); buhai-de-baltă; b) pasăre de baltă cu ciocul lung și ascuțit, galbenă-verzuie pe spate, cu capul negru și cu gâtul alb; buhai-de-baltă (Botaurus stellaris); c) (și în forma bou-de-apă) gândac mare de apă de culoare neagră, cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot (Hydrophilus piceus); bou-de-noapte = bufniță; boul-lui-Dumnezeu sau boul-Domnului = a) rădașcă; b) (și în forma boul-popii) buburuză. – Lat. bovus (= bos, bovis). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A BOÍ ~iésc tranz. pop. 1) A acoperi cu vopsea; a vopsi. 2) (un colorant) A introduce într-o soluție pentru a da culoare; a vopsi. 3) A da cu fard; a vopsi; a farda; a machia. [Sil. bo-i] /Din boia (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

BOI ~uri n. pop. Înălțime a corpului la om; talie; statură. [Monosilabic] /<turc. boy (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

BOU ~i m. 1) Taur castrat, folosit ca animal de tracțiune și, mai ales, pentru carne. ◊ A lucra ca un ~ a lucra mult și din greu. A scoate (pe cineva) din ~ii lui a scoate (pe cineva) din fire; a enerva. ~ii ară, caii mănâncă se spune în cazul când unii muncesc, iar alții trag foloase. A-și băga (sau a-și pune) ~ii în jug (sau în plug) cu cineva a colabora cu cineva. 2) fig. depr. Bărbat prost. 3): ~-de-baltă (sau -de-apă) a) specie de broaște cu pete roșii sau galbene pe pântece; b) specie de bâtlan cu gâtul alb și cu penajul galben-verzui pe spate și negru pe cap. ~-de-mare pește marin, de talie mică, de culoare cafenie sau cenușie-închisă. ~-de-noapte bufniță. ~ul-domnului a) rădașcă; b) buburuză. [Monosilabic] /<lat. bovus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

BOÍ1, boiesc, vb. IV. Tranz. 1. A vopsi. ♦ Refl. (Peior., despre femei) A se farda. 2. (Fam.) A înșela, a păcăli. – Din boia. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

BOI2, boiuri, s. n. (Pop.) Trup, statură; făptură. ♦ Înfățișare, fizionomie. – Tc. boy. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

BOU, boi, s. m. 1. (Adesea fig.) Taur castrat, folosit ca animal de tracțiune, a cărui carne e folosită ca aliment (Bos taurus). ◊ Expr. S-a dus bou și s-a întors vacă, se spune despre cineva de care nu s-a prins învățătura sau care s-a întors tot nelămurit de undeva. A nu-i fi (cuiva) (toți) boii acasă = a fi rău dispus. A lăsa (pe cineva) în boii lui = a da (cuiva) pace. A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). 2. Compuse: bou-de-mare = pește mic de mare, cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului (Uranoscopus scaber); bou-sur = bour; bou-de-baltă = a) nume dat la două specii de broască, una având pe pântece pete roșii (Bombinator igneus), iar cealaltă pete galbene (Bombinator pachypus); b) pasăre de baltă cu ciocul lungăreț și ascuțit, galbenă-verzuie pe spate, cu capul negru și cu gâtul alb (Botaurus stellaris); c) (și în forma bou-de-apă) = gândac mare de apă, de culoare neagră, cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot (Hydrophilus piceus); bou-de-noapte = bufniță; boul-lui-Dumnezeu sau boul-domnului = a) rădașcă; b) (și în forma boul-popii) buburuză. – Lat. bobus (= bos, bovis). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

bou-de-ápă (gândac) s. m., art. bóul-de-ápă; pl. bói-de-ápă, art. bóii-de-ápă (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

bou-de-báltă (bâtlan, gândac) s. m. bóul-de-báltă; pl. bói-de-báltă, art. bóii-de-báltă (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

bou-de-máre (pește) s. m., art. bóul-de-máre; pl. boi-de-máre, art. bóii-de-máre (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

BOI s. v. aer, aspect, chip, expresie, față, făptură, figură, fizionomie, înălțime, înfățișare, mină, obraz, statură, talie. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

BOÍ vb. v. ademeni, amăgi, colora, farda, încânta, înșela, machia, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa, vopsi. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

BOII-PRÚNCILOR s. v. ciumăfaie, laur. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

BOU s. 1. (ZOOL.) bou-de-baltă (Bombinator) = (Mold.) buhai-de-baltă; bou grohăitor v. iac. 2. (ORNIT.) bou-de-baltă (Botaurus stellaris) = (reg.) haucă, bâtlan-de-stuh, buhai-de-baltă, stârc de noapte. 3. (ENTOM.) bou-de-baltă (Hydrophilus piceus) = (reg.) bou-de-apă; boul-Domnului v. buburuză. boul-lui-Dumnezeu v. buburuză. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

BOU-DE-ÁPĂ s. v. bou-de-baltă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

BOU-DE-NOÁPTE s. v. bufniță, buhă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

BOUL-BÁBEI s. v. rădașcă, răgace. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

BOUL-DÓMNULUI s. v. rădașcă, răgace, vaca-domnului. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

BOUL-LUI-DUMNEZÉU s. v. rădașcă, răgace, vaca-domnului. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

BOUL-PÓPII s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, vaca-domnului. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

CAP-DE-BÓU s. v. taurul. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

COADA-BÓULUI s. v. lumânare, lumânărică. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

GÂZA-BÓULUI s. v. băligar. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

IARBĂ-DE-BOU SĂLBÁTICĂ s. v. miruță. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

LIMBA-BÓULUI s. v. dragavei, miruță, pătlagină, sică, ștevie. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

MUSCA-BÓULUI s. v. streche. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

OCHIUL-BÓULUI s. v. bumbișor, cinci-degete, codobatură, granat, lăptucul-oii, margaretă, piciorul-cocoșului, pitulice, prundar, prundaș, romaniță neadevărată, romaniță nemirositoare, spilcuță, spânz, steliță, steluță. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

bói (-iuri), s. n. – 1. Talie, trup, statură. – 2. (Rar) Rasă, castă. – Mr. boe. Tc. boy (Șeineanu, II, 57; Lokotsch 327; Ronzevalle 54), sau cuman. boy (cf. Kuun 111); cf. ngr. μπό(γ)ι, alb. bojë (Meyer 40), bg. boi. Sensul al doilea ar putea fi rezultatul unei confuzii cu soi. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

bóu (-ói), s. m. – 1. Taur castrat. – 2. Bour. – 3. Instrument muzical popular. – 4. Tont, imbecil. – Mr., megl. bou, istr. bowu. Lat. *bŏvum, formă populară de la bŏvem (Pușcariu 213; REW 1225; Candrea-Dens., 170; DAR); cf. it. bove, bue prov. b(u)ou, fr. boeuf, sp. buey, port. boi, cat. bou. Cf. boar, bour. Dim. boișor, boulean, bouleț; boicuș s. m. (pasăre, Aegithalus pendulinus, Aegithalus castaneus). (Sursa: DER ) Copy to clipboard

boí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boiésc, imperf. 3 sg. boiá; conj. prez. 3 sg. și pl. boiáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

boi s. n., pl. bóiuri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

bou s. m., art. bóul; pl. boi, art. bóii (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

bóu-de-ápă s. m., pl. bói-de-ápă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

bóu-de-báltă s. m., pl. bói-de-báltă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

bóu-de-máre s. m., pl. bói-de-máre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

bóul-Dómnului s. m., pl. bóii-Dómnului (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

bóul-lui-Dumnezéu s. m., pl. bóii-lui-Dumnezéu (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

bóul-pópii s. m., pl. bóii-pópii (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

límba-bóului (bot.) s. f. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

óchiul-bóului (bot.) s. m. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

boĭ n., pl. urĭ (turc. boĭ, statură, fir, iță; ngr. bói, alb. bg. sîrb. boĭ). Rar. Statură, talie, corp. Vechĭ. Figură, înfățișare. Fir, iță. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

boĭésc v. tr. (d. boĭa). Mold. Munt. est. Văpsesc. Fig. (Mold.) Înșel: l-a boit c’o capră șchĭoapă. A boĭ cuĭva ochiĭ, a-l înșela. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

boŭ m. (lat. bos, bŏvis, vgr. bus; it. bue, pv. buou, fr. boeuf, sp. buey, pg. boi). Un animal rumegător domestic cornut alb cenușiŭ (maĭ rar negru, cărămiziŭ saŭ breaz) care se întrebuințează la tras caru, plugu și alte greutățĭ care trebuĭe duse maĭ încet. Fig. (pin aluzie la încetineala bouluĭ față de vioiciunea caluluĭ). Om foarte prost. Bou nopțiĭ, un gîndac mare cafeniŭ care zboară noaptea, maĭ mic de cît caradașca. Boul lui Dumnezeŭ, buburuză. A nu-ți fi boiĭ acasă, a ți se fi înecat corăbiile, a fi maĭ trist de cît ești de obiceĭ. A-țĭ pune boiĭ în plug cu cineva, a lucra în tovărășie cu el, a avea a face cu el, și decĭ a avea ocaziune de ceartă. A trage pe cineva ca cu boiĭ, a-l duce cu mare ce la un lucru care nu-ĭ place. De-a bou (rar), în brînci, în patru labe: a cădea de-a bou. V. taur, vacă, vițel. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

BOII (‹ lat. {i}) s. m. pl. Populație celtică așezată în sec. 3 î. Hr. în C. Panonică. Au fost înfrînți de Burebista la c. 60 î. Hr. (Sursa: DE ) Copy to clipboard