BOGĂȚÍE,bogății, s. f. 1. Cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte prețioase etc. 2. Starea, situația în care se află posesorul unei mari cantități de bunuri materiale, de bani etc. 3. Resursele unei țări, ale unei regiuni etc. care, prin prelucrare, se transformă în bunuri utilizate de societate. Petrolul este o bogăție națională.4. Abundență și varietate de valori spirituale. Bogăție de idei. Bogăție de cuvinte. – Bogat + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )
BOGĂȚÍE,bogății, s. f. 1. Cantitate mare de bunuri materiale. ♦ Obiecte de mare preț; comori. 2. Starea, condiția celui bogat. 3. (Urmat de determinări) Resurse naturale ale solului și ale subsolului (unei țări). ♦ Valori spirituale de care dispune o colectivitate. 4. Cantitate mare și variată (de lucruri concrete sau abstracte); abundență. – Din bogat + suf. -ie. (Sursa: DLRM )
BOGĂȚÍE s. 1. v. belșug. 2. v. bunăstare. 3. v. avere. 4. v. fast. (Sursa: Sinonime )
Bogăție ≠ mizerie, sărăcie (Sursa: Antonime )
bogățíe s. f., art. bogățía, g.-d. art. bogățíei; pl. bogățíi, art. bogățíile (Sursa: Ortografic )
bogățíe f. Avere, starea celuĭ bogat. Belșug. Pl. Lucrurĭ prețioase. (Sursa: Scriban )
BOGĂȚÍE ~if. 1) Cantitate de bunuri care întrece cu mult necesitățile obișnuite; belșug; îndestulare; abundență. 2) Situație de om bogat. 3) Mulțime de bunuri materiale (în natură sau în bani); avuție. 4) Cantitate mare de valori spirituale; abundență. ~ de idei. ~ de mijloace de expresie. 5) Aparență de lucru bogat; caracter bogat; fastuozitate; somptuozitate. ~a unui decor. [Art. bogăția; G.-D. bogăției; Sil. -ți-e] /bogat + suf. ~ie (Sursa: NODEX )
