Dex.Ro Mobile
BOCÁNC, bocanci, s. m. Gheată rezistentă, pentru militari, sportivi etc. făcută din piele și talpă groasă. – Din magh. bakancs. (Sursa: DEX '98 )

BOCÁNC, bocanci, s. m. Gheată de piele rezistentă, cu talpa groasă. – Magh. bakancs. (Sursa: DLRM )

BOCÁNC s. gheată, (Transilv.) papuc, (arg.) sabot. (~ de fotbalist.) (Sursa: Sinonime )

bocánc (bocánci), s. m. – Gheată rezistentă, botină. – Var. bocancă, bocînc(i), boconci. Mag. bakancs (Cihac, II, 483; Gáldi, Dict., 109). Se spune mai ales despre încălțămintea folosită în armată, fapt pentru care cuvîntul este cunoscut în toate regiunile. – Der. bocîncar, s. m. (cizmar). (Sursa: DER )

bocánc s. m., pl. bocánci (Sursa: Ortografic )

BOCÁNC ~ci m. mai ales la pl. Gheată confecționată din material brut și durabil, având talpa groasă și grea. /<ung. bakancs (Sursa: NODEX )

bocáncĭ (Munt.) și bocóncĭ (Trans.) m. pl. (ung. bakancs, bokancs, id.). Filerĭ, ghete grosolane care ajung numaĭ pînă la glezne orĭ și maĭ sus, purtate, de ordinar, de țăranĭ și de soldațĭ pedeștrĭ: toțĭ bocanciĭ rupțĭ (Agrb. Înt. 180 și 182). – În Mold. f. art. bocîncile, d. un sing. bocîncă. (Sursa: Scriban )

bocî́ncĭ V. bocancĭ. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
bocanc   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bocanc bocancul
plural bocanci bocancii
genitiv-dativ singular bocanc bocancului
plural bocanci bocancilor
vocativ singular
plural

bocânc
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.