BOCĂNÍ, bocănesc, vb. IV. Intranz. A ciocăni, a izbi cu un obiect tare în ceva. – Boc + suf. -ăni. (Sursa: DEX '98 )
BOCĂNÍ, bocănesc, vb. IV. Intranz. A lovi în repetate rânduri cu un obiect tare în ceva. – Din boc1. (Sursa: DLRM )
bocăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bocănésc / bócăn, imperf. 3 sg. bocăneá; conj. prez. 3 să bocăneáscă / să bócăne (Sursa: DOOM 2 )
BOCĂNÍ vb. v. ciocăni. (Sursa: Sinonime )
bocăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bocănésc, imperf. 3 sg. bocăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. bocăneáscă (Sursa: Ortografic )
A BOCĂNÍ ~ésc intranz. A produce un zgomot prin lovire repetată (într-un obiect tare); a ciocăni. /Din boc (Sursa: NODEX )
bocănésc v. intr. (imit. d. boc-boc). Lovesc mult cu cĭocanu, cu degetu ș.a. ce tot bocănițĭ în gard? (Sursa: Scriban )
| bocăni (1 bocăn) verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) bocăni | bocănire | bocănit | bocănind | singular | plural |
| bocăne | bocăniți |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | bocăn | (să) bocăn | bocăneam | bocănii | bocănisem |
| a II-a (tu) | bocăni | (să) bocăni | bocăneai | bocăniși | bocăniseși |
| a III-a (el, ea) | bocăne | (să) bocăne | bocănea | bocăni | bocănise |
| plural | I (noi) | bocănim | (să) bocănim | bocăneam | bocănirăm | bocăniserăm, bocănisem* |
| a II-a (voi) | bocăniți | (să) bocăniți | bocăneați | bocănirăți | bocăniserăți, bocăniseți* |
| a III-a (ei, ele) | bocăne | (să) bocăne | bocăneau | bocăniră | bocăniseră |
* Formă nerecomandată
| bocăni (1 bocănesc) verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) bocăni | bocănire | bocănit | bocănind | singular | plural |
| bocănește | bocăniți |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | bocănesc | (să) bocănesc | bocăneam | bocănii | bocănisem |
| a II-a (tu) | bocănești | (să) bocănești | bocăneai | bocăniși | bocăniseși |
| a III-a (el, ea) | bocănește | (să) bocănească | bocănea | bocăni | bocănise |
| plural | I (noi) | bocănim | (să) bocănim | bocăneam | bocănirăm | bocăniserăm, bocănisem* |
| a II-a (voi) | bocăniți | (să) bocăniți | bocăneați | bocănirăți | bocăniserăți, bocăniseți* |
| a III-a (ei, ele) | bocănesc | (să) bocănească | bocăneau | bocăniră | bocăniseră |
* Formă nerecomandată
