BOÁMBĂ, boambe, s. f. 1. (Reg.) Bob1 (1), boabă (2). 2. Obiect de formă sferică. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BOÁMBĂ s.f. v. bombă. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

BOÁMBĂ, boambe, s. f. (Reg.) Bilă, glob; bob2. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

BOÁMBĂ s. v. boabă, bob, grăunte, sămânță. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

boámbă s. f., g.-d. art. boámbei; pl. boámbe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

boámbă f., pl. e (var. veche din bombă, rudă cu bob, boabă, bumbac ș.a.). Ghĭulea, bombă, glob de fer (umplut cu praf exploziv) cu care se încărcă tunurile. Trans. Bob, boabă, bobiță. Suc. Bolovan mare. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard