Dex.Ro Mobile
BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Din sl. voština. (Sursa: DEX '98 )

BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Rămășiță din fagurele fiert, după ce s-a stors mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Slav (v. sl. voština). (Sursa: DLRM )

BOȘTÍNĂ s. (reg.) babaș, comină, jintiță. (~ obținută din fagurii fierți.) (Sursa: Sinonime )

BOȘTÍNĂ s. v. tescovină. (Sursa: Sinonime )

boștínă (boștíne), s. f. – 1. Reziduu de ceară, fagure uscat. – 2. Reziduu de struguri, tescovină. – Var. voștină, hoștină. – Mr. buștină, megl. văștină. Sl. vostina „uscat” (Miklosich, Lexicon, 73; Cihac, II, 463); de la voskij „ceară”, cf. vospă. Nu este clară modificarea consoanei inițiale. – Der. boștinar, s. m. (cumpărător de faguri uscați, sau de tescovină). (Sursa: DER )

boștínă s. f., g.-d. art. boștínei, pl. boștíne (Sursa: Ortografic )

boștínă V. hoștină. (Sursa: Scriban )

BOȘTÍNĂ ~e f. pop. 1) Masă rămasă din fagure după ce s-a stors mierea și ceara. 2) Masă rămasă din struguri după ce aceștia au fost trași la teasc; hoștină; tescovină. /<sl. voština (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
boștină   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular boști boștina
plural boștine boștinele
genitiv-dativ singular boștine boștinei
plural boștine boștinelor
vocativ singular boștină, boștino
plural boștinelor