Dex.Ro Mobile
BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. și tranz. A(-și) toci, a(-și) pierde sau a face să piardă intensitatea simțurilor și a emoțiilor; a (se) dezgusta, a deveni sau a face să devină indiferent. – Din fr. blaser. (Sursa: DEX '98 )

BLAZÁ vb. I. refl. A se plictisi, a se dezgusta de toate. ♦ tr. A face pe cineva incapabil de emoții, de impresii puternice; a face insensibil, indiferent la toate. [< fr. blaser]. (Sursa: DN )

BLAZÁ vb. refl., tr. a (se) plictisi, a (se) dezgusta de toate, incapabil de emoții, indiferent. (< fr. blaser) (Sursa: MDN )

BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină plictisit și dezgustat de toate sau de ceva. – Fr. blaser. (Sursa: DLRM )

BLAZÁ vb. (livr.) a (se) dezabuza. (Viața l-a ~.) (Sursa: Sinonime )

blazá (blazéz, blazát), vb. – A deveni indiferent, a obosi. Fr. blaser. (Sursa: DER )

blazá vb., ind. prez. 1 sg. blazéz, 3 sg. și pl. blazeáză (Sursa: Ortografic )

BLÁZĂ s. f. Parte a unei instalații de distilare în formă de recipient, în care se introduce amestecul distilat. – Din germ. Blase. (Sursa: DEX '98 )

A BLAZÁ ~éz tranz. A face să se blazeze. /<fr. blaser (Sursa: NODEX )

A SE BLAZÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A deveni indiferent; a se dezgusta. /<fr. blaser (Sursa: NODEX )

BLÁZĂ s.f. Recipient, vas mare de laborator; cazan. [< germ. Blase]. (Sursa: DN )

BLÁZĂ s. f. Rezervorul de la partea inferioară a unei coloane de rectificare, în care se introduce amestecul care trebuie rectificat. – Germ. Blase. (Sursa: DLRM )

blazéz v. tr. (fr. blaser, de orig. neșt.). Slăbesc simțurile, tocesc gustu: destrăbălarea l-a blazat. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
blaza   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) blaza blazare blazat blazând singular plural
blazea blazați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) blazez (să) blazez blazam blazai blazasem
a II-a (tu) blazezi (să) blazezi blazai blazași blazaseși
a III-a (el, ea) blazea (să) blazeze blaza blază blazase
plural I (noi) blazăm (să) blazăm blazam blazarăm blazaserăm, blazasem*
a II-a (voi) blazați (să) blazați blazați blazarăți blazaserăți, blazaseți*
a III-a (ei, ele) blazea (să) blazeze blazau blaza blazaseră
* Formă nerecomandată

blază   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bla blaza
plural
genitiv-dativ singular blaze blazei
plural
vocativ singular blază, blazo
plural