BÍVOLIȚĂ, bivolițe, s. f. Femela bivolului. ♦ Epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, nesimțite. [Acc. și: bivolíță] – Din bg. bivolica. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BÍVOLIȚĂ, bivolițe, s. f. Femela bivolului. ♦ Fig. Epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, insensibile. – Bg. bivolica. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

bívoliță s. f., g.-d. art. bívoliței; pl. bívolițe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

bívoliță f., pl. e (d. bivol; bg. tot așa). Femela bivoluluĭ. – În nord -líță. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

BÍVOLIȚĂ ~e f. Femela bivolului. [G.-D. bivoliței] /<bulg. bivolica (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

BIVOLIȚĂ (‹ bg.) s. f. Femela bivolului. Dă o producție de lapte redusă (500-600 l anual), dar cu un conținut ridicat de grăsime (8%). (Sursa: DE ) Copy to clipboard