Dex.Ro Mobile
BÍSTRIȚ, -Ă, bistriți, -e, adj. (Reg., în sintagmele) Prune bistrițe = prune brumării. Prun bistriț = prun care rodește prune brumării. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

BÍSTRIȚ, -Ă, bistriți, -e, adj. (Reg., în expr.) Prune bistrițe = prune brumării. Prun bistriț = varietate de prun care produce prune brumării. (Sursa: DLRM )

bistríț (bístriță), adj. – Acidulat, acru; se spune mai ales despre o varietate de prune. Sl. *bystrĭcĭ, de la bystrŭ „rapid; iute” (DAR). Se folosește în Mold. și Trans.; cf. iute. De aceeași origine este toponimul Bistrița. (Sursa: DER )

bístriț adj. m., pl. bístriți; f. sg. bístriță, pl. bístrițe (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
bistriț   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bistriț bistrițul bistriță bistrița
plural bistriți bistriții bistrițe bistrițele
genitiv-dativ singular bistriț bistrițului bistrițe bistriței
plural bistriți bistriților bistrițe bistrițelor
vocativ singular bistrițule bistrițo
plural bistriților bistrițelor