Dex.Ro Mobile
BIOSFÉRĂ s. f. Totalitatea ființelor care trăiesc pe pământ, în apă și în partea inferioară a atmosferei. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biosphère. (Sursa: DEX '98 )

BIOSFÉRĂ f. Înveliș al Pământului, în care se dezvoltă viața. [G.-D. biosferei; Sil. bi-o-] /<fr. biosphere (Sursa: NODEX )

BIOSFÉRĂ s.f. Înveliș al Pământului în care se defășoară viața. [< fr. biosphère, cf. gr. bios – viață, sphaira – sferă]. (Sursa: DN )

BIOSFÉRĂ s. f. totalitatea plantelor și animalelor care trăiesc pe pământ, în aer și în apă. (< fr. biosphère) (Sursa: MDN )

BIOSFÉRĂ s. f. Învelișul planetei noastre, în care se manifestă viața, cuprinzând hidrosfera, partea externă a litosferei și partea inferioară a atmosferei. [Pr.: bi-o-] – Fr. biosphère (<gr.). (Sursa: DLRM )

biosféră (bi-os-fe- / -o-sfe-) s. f., g.-d. art. biosférei (Sursa: DOOM 2 )

biosféră s. f. (sil. bi-o-; mf. -sfe-), g.-d. art. biosférei (Sursa: Ortografic )

BIOSFÉRĂ (‹ fr. {i}) s. f. Înveliș discontinuu al Pământului format din totalitatea organismelor vii, împreună cu toate elementele necesare vieții. Limitele sale cuprind marginea superioară a atmosferei, litosfera și întreaga hidrosferă. Masa totală a b. este de c. 1015 t. Este unicul suprasistem al Pămîntului în care se produce substanță organică, prin procese specifice de transformare a energiei solare, apei și materiei anorganice. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
biosferă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular biosfe biosfera
plural
genitiv-dativ singular biosfere biosferei
plural
vocativ singular biosferă, biosfero
plural