BIGOTÍSM s. n. Atitudine, comportare de bigot; bigoterie, habotnicie. – Din fr. bigotisme. (Sursa: DEX '98 )
BIGOTÍSM n. Comportament de bigot; habotnicie. /<fr. bigotisme (Sursa: NODEX )
BIGOTÍSM s.n. Caracter și atitudine de bigot; bigoterie. [Cf. fr. bigotisme]. (Sursa: DN )
BIGOTÍSM s. n. caracter, atitudine de bigot; bigoterie. (< fr. bigotisme) (Sursa: MDN )
BIGOTÍSM s. n. Caracter și atitudine de bigot. – Fr. bigotisme. (Sursa: DLRM )
BIGOTÍSM s. (BIS.) fanatism, habotnicie, (livr.) fervoare, (rar) bigoterie. (Sursa: Sinonime )
bigotísm (fapte) s. n., pl. bigotísme (Sursa: Ortografic )
bigoteríe f. și bigotízm n., pl. e (fr. bigoterie, bogotisme). Evlavie exagerată. (Sursa: Scriban )
| bigotism substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bigotism | bigotismul |
| plural | bigotisme | bigotismele |
| genitiv-dativ | singular | bigotism | bigotismului |
| plural | bigotisme | bigotismelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
