BIDIRECȚIONÁL, -Ă adj. care are loc, se propagă în două direcții. (< bi- + direcțional) (Sursa: MDN )
bidirecționál adj. m., pl. bidirecționáli; f. sg. bidirecționálă, pl. bidirecționále (Sursa: Ortografic )
| bidirecțional adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bidirecțional | bidirecționalul | bidirecțională | bidirecționala |
| plural | bidirecționali | bidirecționalii | bidirecționale | bidirecționalele |
| genitiv-dativ | singular | bidirecțional | bidirecționalului | bidirecționale | bidirecționalei |
| plural | bidirecționali | bidirecționalilor | bidirecționale | bidirecționalelor |
| vocativ | singular | bidirecționalule | bidirecționalo |
| plural | bidirecționalilor | bidirecționalelor |
