BICOLÓR, -Ă, bicolori, -e, adj. Care are două culori. – Din fr. bicolore. (Sursa: DEX '98 )
BICOLÓR, -Ă adj. Cu două culori. [Cf. fr. bicolore]. (Sursa: DN )
BICOLÓR, -Ă adj. cu două culori. (< fr. bicolore) (Sursa: MDN )
BICOLÓR, -Ă, bicolori, -e, adj. Care are două culori. – Fr. bicolore. (Sursa: DLRM )
bicolór adj. m., pl. bicolóri; f. sg. bicolóră, pl. bicolóre (Sursa: Ortografic )
BICOLÓR ~ă (~i, ~e) Care are două culori; cu două culori. /<fr. bicolore (Sursa: NODEX )
| bicolor adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bicolor | bicolorul | bicoloră | bicolora |
| plural | bicolori | bicolorii | bicolore | bicolorele |
| genitiv-dativ | singular | bicolor | bicolorului | bicolore | bicolorei |
| plural | bicolori | bicolorilor | bicolore | bicolorelor |
| vocativ | singular | bicolorule | bicoloro |
| plural | bicolorilor | bicolorelor |
