Dex biblic, biblic, definiţie biblic, dex.ro Mobile

BÍBLIC, -Ă, biblici, -ce, adj. Care aparține Bibliei, privitor la Biblie; din timpul Bibliei, asemănător cu Biblia. ♦ Străvechi. – Din fr. biblique. (Sursa: DEX '98 )

BÍBLIC, -Ă adj. Referitor la Biblie; din timpul Bibliei, asemănător cu Biblia. [< fr. biblique]. (Sursa: DN )

BÍBLIC, -Ă adj. referitor la Biblie; din timpul evocat de Biblie; (p. ext.) străvechi. (< fr. biblique) (Sursa: MDN )

BÍBLIC, -Ă, biblici, -e, adj. Care aparține bibliei, privitor la biblie; din timpul bibliei, asemănător cu biblia. – Fr. biblique (<gr.). (Sursa: DLRM )

bíblic adj. m. (sil. -blic), pl. bíblici; f. sg. bíblică, pl. bíblice (Sursa: Ortografic )

bíblic, -ă adj. (d. Biblie). Relativ la Biblie. Societate biblică, p. propagarea Bibliiĭ. Stil biblic, care seamănă cu al Bibliiĭ. Adv. Ca de Biblie. (Sursa: Scriban )

BÍBLIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care țin de Biblie; propriu Bibliei. Nume ~. 2) Care se referă la timpul evocat de Biblie. [Sil. bi-blic] /<fr. biblique (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări

biblic adjectiv		masculin		feminin
biblic adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	biblic	biblicul	biblică	biblica
nominativ-acuzativ	plural	biblici	biblicii	biblice	biblicele
genitiv-dativ	singular	biblic	biblicului	biblice	biblicei
genitiv-dativ	plural	biblici	biblicilor	biblice	biblicelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—