BÍBER, (1) biberi, s. m. 1. (Zool.) Castor. 2. Blană de castor. – Din germ. Biber. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BÍBER s.m. Castor. // s.n. Blană de castor. [< germ. Biber]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

BÍBER I. s. m. castor. II. s. n. blană de biber (1). (< germ. Biber) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

BÍBER, (1) biberi, s. m. 1. (Zool.) Castor. 2. Blană de castor. – Germ. Biber. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

BÍBER s. v. castor. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

bíber (bíberi), s. m. – Castor. Germ. Biber (sec. XIX). Se folosește aproape exclusiv cu sensul de „blană de castor”; cf. castor și breb. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

bíber s. m., pl. bíberi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

bíber m. (germ. biber. V. breb). Breb, castor: blană de biber. S.n. Un fel de postav lucitor. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

BÍBER ~i m. 1) Mamifer rozător semiacvatic, cu blană prețioasă, care trăiește în colonii; castor. 2) Blana prelucrată a acestui animal. Guler de ~. /<germ. Biber (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

BIBER, glaciațiune care a avut loc la sfîrșitul Pliocenului. Numele provine de la un rîu din S Germaniei. (Sursa: DE ) Copy to clipboard