BENEVÓL, -Ă, benevoli, -e, adj. Făcut de bunăvoie; facultativ. – Din fr. bénévole, lat. benevolus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BENEVÓL, -Ă adj. Făcut de bunăvoie, nesilit. ◊ Contribuție benevolă = sumă sau taxă al cărei cuantum îl stabilește plătitorul. [< fr. bénévole, cf. it. benevolo, lat. benevolus]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

BENEVÓL, -Ă adj. făcut de bunăvoie, nesilit. (< fr. bénévole, lat. benevolus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

BENEVÓL, -Ă, benevoli, -e, adj. Făcut de bunăvoie, nesilit. ◊ Contribuție benevolă = sumă sau taxă al cărei cuantum rămâne la aprecierea celui care contribuie sau plătește. – Fr. bénévole (lat. lit. benevolus). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

BENEVÓL adj. facultativ, nesilit, voluntar. (Contribuții ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Benevol ≠ forțat, silit (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

benevól adj. m., pl. benevóli; f. sg. benevólă, pl. benevóle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

benevól, -ă adj. (fr. bénévole, d. lat. benévolus, d. béne, bine, și volo, vreaŭ). Binevoitor, bine dispus, indulgent: lector, auditor benevol. Gratuit: a da cuĭva concurs benevol. Adv. În mod benevol. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

BENEVÓL ~ă (~i, ~e) Care se face din proprie dorință și gratuit; făcut de bunăvoie. Contribuție ~ă. /<fr. bénévole (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard