BENEFICIÁR, -Ă,beneficiari, -e, s. m. și f. Persoană, colectivitate sau instituție care are folos din ceva; destinatar al unor bunuri materiale sau al unor servicii. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. bénéficiaire, lat. beneficiarius. (Sursa: DEX '98 )
BENEFICIÁR, -Ăs.m. și f. Cel care beneficiază de ceva. ♦ Persoană, instituție etc. pentru care se face o lucrare. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. bénéficiaire]. (Sursa: DN )
BENEFICIÁR, -Ăs. m. f. cel care beneficiază de ceva. ◊ persoană, întreprindere, instituție pentru care se execută o lucrare, se prestează diferite servicii. (< fr. bénéficiaire, lat. beneficiarius) (Sursa: MDN )
BENEFICIÁR, -Ă,beneficiari, -e, s. m. și f. Persoană sau colectivitate care beneficiază de ceva. ♦ Persoană sau instituție în folosul căreia se face o lucrare. [Pr.: -ci-ar] – Fr. bénéficiaire (lat. lit. beneficiarius). (Sursa: DLRM )
beneficiár s. m. (sil. -ci-ar), pl. beneficiári (Sursa: Ortografic )
beneficiár, -ă adj. și s. (lat. beneficiarus). Cel ce beneficiază, de ex., ca moștenitor supt beneficiŭ de inventar saŭ de reprezentațiune dată în folosu (beneficiu) luĭ. Cel ce posedă un beneficiŭ bisericesc. (Sursa: Scriban )
BENEFICIÁR ~im. Persoană fizică sau juridică în folosul căreia se realizează o acțiune. [Sil. -fi-ci-ar] /<lat. beneficiarius, fr. bénéficiare (Sursa: NODEX )
