BÉLFER,belferi, s. m. (Reg., fam. sau depr.) 1. Învățător; profesor. 2. Om care se lăfăiește în lux și bogăție. – Din idiș Belfer (= germ. Beihelfer). (Sursa: DEX '98 )
BÉLFER,belferi, s. m. (Reg.; fam. sau depr.) 1. Învățător, dascăl; profesoraș, dăscălaș. 2. Om care se lăfăiește în lux și bogăție; p. ext. termen injurios la adresa cuiva. – Germ. -evr. Belfer (= germ. Beihelfer). (Sursa: DLRM )
BÉLFER s. v. dascăl, institutor, învățător, profesor. (Sursa: Sinonime )
bélfer (bélferi), s. m. – Profesor. Germ. Beihelfer „asistent”, prin intermediul pronunțării iudaice Belfer (Borcea 178). (Sursa: DER )
bélfer s. m., pl. bélferi (Sursa: Ortografic )
bélfer m. (germ. behelfer, saŭ beihefler, ajutător, pron. de Jidanῑ belfer). Iron. Profesor de școală jidănească. Profesoraș. (Sursa: Scriban )
BÉLFER ~im. rar 1) Învățător lipsit de valoare; învățătoraș; dăscălaș. 2) Persoană care trăiește în lux și bogăție; om care se lăfăiește în bine. /<idiș Belfer (Sursa: NODEX )
