BEIZADEÁ, beizadele, s. f. (Înv.) Fiu de domn; principe. – Din tc. beyzade. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BEIZADEÁ, beizadele, s. f. (Înv. și arh.) Fiu de domn; principe. [Pr.: bei-. – Var.: beizadé s. f.] – Tc. beyzade. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

BEIZADEÁ s. v. principe, prinț. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

beizadeá, (beizadéle), s. f. – Principe. Titlu rezervat în vechime fiilor domnitorilor sau celor care au domnit. – Var. b(e)izdadea, bez(d)adea, be(i)zadea etc. Tc. begzade (Șeineanu, II, 45). (Sursa: DER ) Copy to clipboard

beizadeá s. f. (sil. bei-), art. beizadeáua, g.-d. art. beizadélei; pl. beizadéle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

beĭzadeá f., pl. ele (turc. beĭzadé. V. șahzadea). Vechĭ. Azĭ iron. Fiŭ de domn (de principe). (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

BEIZADEÁ ~éle m. înv. Fiu de domnitor. [Art. beizadeaua; G.-D. beizadelei; Sil. bei-za-dea] /<turc. beyzadé (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard