BASTIMÉNT, bastimente, s. n. Navă (de război) de dimensiuni mari. – Din it. bastimento. (Sursa: DEX '98 )
BASTIMÉNT s.n. Navă, vas (de război) de dimensiuni mari. [< it. bastimento]. (Sursa: DN )
BASTIMÉNT s. n. navă de război de mare tonaj. (< it. bastimento) (Sursa: MDN )
BASTIMÉNT, bastimente, s. n. Navă (de război) de dimensiuni mari. – It. bastimento. (Sursa: DLRM )
BASTIMÉNT s. (MAR.) (înv.) vasel. (Căpitanul unui ~.) (Sursa: Sinonime )
BASTIMÉNT s. v. navă, vapor, vas. (Sursa: Sinonime )
bastimént s. n., pl. bastiménte (Sursa: Ortografic )
bastimént n., pl. e (it. bastimento; fr. bâtiment). Corabie, vapor, vas plutitor. (Sursa: Scriban )
BASTIMÉNT ~e n. Navă maritimă militară de mare tonaj. ~ de escortă. /<it. bastimento (Sursa: NODEX )
| bastiment substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bastiment | bastimentul |
| plural | bastimente | bastimentele |
| genitiv-dativ | singular | bastiment | bastimentului |
| plural | bastimente | bastimentelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
