BASC2, -Ă,basci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară din Țara Bascilor, regiune așezată în Pirinei, în Franța și Spania. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor2 (1), privitor la basci2. – Din fr. basque. (Sursa: DEX '98 )
BÁSCĂ,băști, s. f. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Var.: basc s. n.] – Din fr. [beret] basque. (Sursa: DEX '98 )
BÁȘCA, adv., prep. (Pop. și fam.) 1. Despărțit, deosebit, separat; în chip deosebit, în alt mod. 2. Prep. (În) afară de..., exceptând, nepunând la socoteală... – Din tc. bașka. (Sursa: DEX '98 )
BÁȘCĂ,băști, s. f. 1. (Înv. și reg.) Beci. 2. (Înv.) Ridicătură de pământ întărită care proteja o fortificație în afara zidurilor ei; redută. [Var.: báștă s. f.] – Din pol. baszta. (Sursa: DEX '98 )
BÁSCĂ băștif. Acoperământ pentru cap, confecționat dintr-un material moale, de obicei din lână, având formă rotundă și plată, cu marginile îndoite înăuntru; beretă. [G.-D. băștii] /<fr. basque (Sursa: NODEX )
BÁSCĂs.f. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Pl. băști, var. basc s.n. / < fr. (beret) basque]. (Sursa: DN )
BASC2, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Pirinei. ◊ (s. f.) limbă aglutinantă vorbită de basci. (< fr. basque) (Sursa: MDN )
BÁSCĂs. f. beretă cu marginile îndoite înăuntru. (< fr. /beret/ basque) (Sursa: MDN )
BASC2, -Ă,basci, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aparținând unei populații care locuiește în Pirineii occidentali. 2. Adj. Care aparține sau este caracteristic bascilor (1). – Fr. basque. (Sursa: DLRM )
BÁSCĂ,băști, s. f. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Var.: basc s. n.] – Fr. [beret] basque. (Sursa: DLRM )
BÁȘCA1 adv. 1. Despărțit, deosebit, separat. Pensia e bașca, o am după legea a veche (CARAGIALE). 2. În chip deosebit; altfel. Una vorbim și bașca ne înțelegem (CARAGIALE). – Tc. bașka. (Sursa: DLRM )
BÁȘCA2 prep. (În) afară de..., nepunând la socoteală... La curte tot am ajuns ca o sută cincizeci de rumîni, bașca m******e (STANCU). – Tc. bașka. (Sursa: DLRM )
BÁȘCĂ,băști, s. f. (Înv. și reg.) Beci, subsol. – Pol. baszta. (Sursa: DLRM )
basc1 (nume etnic) adj. m., s. m., pl. basci; adj. f., s. f. báscă, pl. básce (Sursa: DOOM 2 )
basc2 / báscă1 (beretă) s. n. / s. f., pl. báscuri / băști (Sursa: DOOM 2 )
báscă2 (albie, lâna tunsă de pe o oaie, luză, vestă) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. bắștii; pl. băști (Sursa: DOOM 2 )
BÁSCĂ s. beretă. (Poartă ~ pe-o ureche.) (Sursa: Sinonime )
BÁȘCA adv. v. aparte, deosebit, separat. (Sursa: Sinonime )
BÁȘCĂ s. v. beci, pivniță. (Sursa: Sinonime )
basc (-că), adj. – Din Țara Bascilor. Fr. basque. – Der. bască, s. f. (beretă). S-a spus înainte și bască (‹ fr. basque) pentru „fustă lungă”; cuvîntul a ieșit din uz o dată cu moda. Același lucru se poate spune despre baschină, din fr. basquine. (Sursa: DER )
báșca adv. – În afară de, exceptînd. – Megl. bașcă. Tc. bașka (Roesler 590; Șeineanu, II, 40; Lokotsch 263); cf. alb. baškë „împreună”, bg. baška „separat”. -Der. bășcălui, bășcăși, bășcui, vb. (a despărți, a da la o parte). (Sursa: DER )
basc (persoană) s. m., adj. m., pl. basci; f. sg. báscă, g.-d. art. báscei, pl. básce (Sursa: Ortografic )
báscă (limba) s. f., g.-d. art. báscei (Sursa: Ortografic )
báscă (beretă) s. f., g.-d. art. băștii; pl. băști (Sursa: Ortografic )
báșca adv., prep. (Sursa: Ortografic )
báșcă s. f., g.-d. art. băștii; pl. băști (Sursa: Ortografic )
1) báscă f., pl. baște (alb. báskă, a.i.) P.s. S. Lîna pe care o poartă o oaĭe. (Sursa: Scriban )
2) báscă f., pl. baște și băștĭ (fr. bérret basque, beretă bască, cum poartă Bașciĭ, un popor din Pirineĭ). Nou nume al bereteĭ după războĭu mondial. (Sursa: Scriban )
báșca și bașcá prep. (turc. bašká, separat, altfel. V. bălcăluĭesc). Pop. Afară de, plus: bașca via saŭ bașca de vie. Adv. Altfel: una vorbim, bașca ne’nțelegem. V. bez. (Sursa: Scriban )
báșcă f. pl. băștĭ (din băștĭ, pl. luĭ baștă, după bumașcă, -ăștĭ). Est. Subsol de casă. (Sursa: Scriban )
BÎSCA MARE, rîu, afl. stg. al Buzăului, în bazinul superior al acestuia; 69 km. Izv. din M-ții Vrancei. (Sursa: DE )
BÎSCA MICĂ, rîu, afl. stg. al rîului Bîsca Mare; 41 km. Izv. din M-ții Vrancei și confluează la Varlaam. (Sursa: DE )
