Dex.Ro Mobile
BÁRCĂ, bărci, s. f. Ambarcație de dimensiuni mici, cu vâsle, cu pânze sau cu motor. – Din it. barca. (Sursa: DEX '98 )

BÁRCĂ s.f. Ambarcație mică, fără punte, cu vâsle sau cu un motor. [Pl. bărci. / < it. barca, cf. fr. barque < lat. barca]. (Sursa: DN )

BÁRCĂ s. f. ambarcație mică, fără punte, cu rame, vele sau cu motor. (< it. barca, fr. barque) (Sursa: MDN )

BÁRCĂ, bărci, s. f. Ambarcație de dimensiuni mici cu vâsle, cu pânze sau cu motor. – It. barca. (Sursa: DLRM )

BÁRCĂ s. luntre, (prin Ban.) schelă. (~ pescărească.) (Sursa: Sinonime )

bárcă (bắrci), s. f. – Ambarcație mică. – Mr., megl. varcă, barcă. It. barca, probabil pe cale orientală: cf. tc., bg. barka, ngr. μτάρκα și βάρkα, alb. barkë. Diez, I, 53 (urmat de Koerting 1232; cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 275) a crezut în mod eronat că este vorba de păstrarea directă a lat. barca. Cuvîntul mr. din ngr. și direct din it. (Ruffini 328). Der. barcagiu, s. m. (luntraș); debarca, vb., pe baza fr. débarquer; îmbarca, vb., ca fr. embarquer; debarcader, s. n., ca fr. débarcadère; îmbarcațiune, s. f., din fr. embarcation. (Sursa: DER )

bárcă s. f., g.-d. art. bărcii; pl. bărci (Sursa: Ortografic )

bárcă, f. pl. bărcĭ (fr. barque, it. barca, lat. barca, din bárica, vgr. bâris, din copticu bari, id.). Luntre (în special cu fundu ascuțit, care e forma cea maĭ obișnuită). – Pop. la Dunăre și la mare varcă (ngr. várka). V. dubă, lotcă, oraniță. (Sursa: Scriban )

BÁRCĂ bărci f. Ambarcație de dimensiuni mici, fără punte, cu vâsle, cu pânze sau cu motor, destinată transporturilor la distanțe mici; luntre. [G.-D. bărcii] /<it. barca (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
barcă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular barcă barca
plural bărci bărcile
genitiv-dativ singular bărci bărcii
plural bărci bărcilor
vocativ singular barcă, barco
plural bărcilor