Dex.Ro Mobile
« Back
BĂNÍ, bănesc, vb. IV. 1. Tranz. A învesti pe cineva cu titlul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcția de ban2. – Din ban2. (Sursa: DEX '98 )

BĂNÍ, bănesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A ridica pe cineva la rangul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcția de ban2. – Din ban2. (Sursa: DLRM )

băní, bănésc, vb. IV (înv.) 1. a trata cu cineva. 2. a sâcâi, a face mizerii cuiva. (Sursa: DAR )

băní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bănésc, imperf. 3 sg. băneá; conj. prez. 3 sg. și pl. băneáscă (Sursa: Ortografic )

2) bănésc v. tr. (d. ban 1). Fac ban (boier). Zic cuĭva „ban”. V. intr. Trăĭesc ca un ban. Vechĭ. (d. ban 2). V tr. Jăfuiesc de banĭ, sfănțuiesc. Trans. Fam. A bani banĭ, a face (a scoate) banĭ (parale). (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
băni   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) băni bănire bănit bănind singular plural
bănește băniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) bănesc (să) bănesc băneam bănii bănisem
a II-a (tu) bănești (să) bănești băneai băniși băniseși
a III-a (el, ea) bănește (să) bănească bănea băni bănise
plural I (noi) bănim (să) bănim băneam bănirăm băniserăm, bănisem*
a II-a (voi) băniți (să) băniți băneați bănirăți băniserăți, băniseți*
a III-a (ei, ele) bănesc (să) bănească băneau băni băniseră
* Formă nerecomandată