Dex.Ro Mobile
BALÍZĂ, balize, s. f. Semnal sau instalație de semnalizare care indică poziția unui punct topografic, delimitează zonele navigabile etc. – Din fr. balise. (Sursa: DEX '98 )

BALÍZĂ s.f. Semnal, geamandură care arată locurile primejdioase pentru navigație. ♦ Reper, indicator al poziției unui punct topografic. ♦ Indicator, semnal care arată prezența unui obstacol, a unui accident de teren etc. [< fr. balise]. (Sursa: DN )

BALÍZĂ s. f. 1. reper de navigație care marchează diferite puncte terestre, maritime sau fluviale, precum și prezența unui obstacol. 2. reper indicator al poziției unui punct topografic. (< fr. balise) (Sursa: MDN )

BALÍZĂ, balize, s. f. Semnal sau instalație de semnalizare de diferite forme, servind la indicarea poziției unui punct topografic, la delimitarea zonelor navigabile pe mare. – Fr. balise. (Sursa: DLRM )

balíză s. f., g.-d. art. balízei; pl. balíze (Sursa: Ortografic )

balíză f., pl. e (fr. balise). Mar. ceamandură. (Sursa: Scriban )

BALIZÁ, balizez, vb. I. Tranz. A fixa o baliză, a marca prin balize diverse puncte de pe teren. – Din fr. baliser. (Sursa: DEX '98 )

A BALIZÁ ~éz tranz. (terenuri, suprafețe) A marca prin balize; a prevedea cu balize. /<fr. baliser (Sursa: NODEX )

BALÍZĂ ~e f. 1) Obiect special instalat pe apă sau pe uscat pentru a indica navigatorilor sau piloților locurile primejdioase pentru navigație sau limitele terenului de aterizare. ~ plutitoare. 2) Indicator destinat să semnaleze prezența unui obstacol sau accident de teren pe o cale de comunicație. 3) Reper care indică poziția unui punct topografic. [G.-D. balizei] /<fr. balise (Sursa: NODEX )

BALIZÁ vb. I. tr. A fixa o baliză, a marca (un teren) prin balize. [< fr. baliser]. (Sursa: DN )

BALIZÁ vb. tr. a marca (un teren), un șenal etc., prin balize. (< fr. baliser) (Sursa: MDN )

BALIZÁ, balizez, vb. I. Tranz. A fixa o baliză, a marca prin balize diverse puncte de pe un teren. – Fr. baliser. (Sursa: DLRM )

balizá vb., ind. prez. 1 sg. balizéz, 3 sg. și pl. balizeáză (Sursa: Ortografic )

balizéz v. tr. (fr. baliser). Mar. Însemn pin balize: un fluviŭ balizat. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
baliza   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) baliza balizare balizat balizând singular plural
balizea balizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) balizez (să) balizez balizam balizai balizasem
a II-a (tu) balizezi (să) balizezi balizai balizași balizaseși
a III-a (el, ea) balizea (să) balizeze baliza baliză balizase
plural I (noi) balizăm (să) balizăm balizam balizarăm balizaserăm, balizasem*
a II-a (voi) balizați (să) balizați balizați balizarăți balizaserăți, balizaseți*
a III-a (ei, ele) balizea (să) balizeze balizau baliza balizaseră
* Formă nerecomandată

baliză   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bali baliza
plural balize balizele
genitiv-dativ singular balize balizei
plural balize balizelor
vocativ singular baliză, balizo
plural balizelor