BALETÁ vb. intr. 1. A dansa (prost). 2. A țopăi, a umbla săltând. (< it. ballettare) (Sursa: MDN )
baletá vb., ind. prez. 1 sg. baletéz, 3 sg. și pl. baleteáză (Sursa: Ortografic )
| baleta verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) baleta | baletare | baletat | baletând | singular | plural |
| baletează | baletați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | baletez | (să) baletez | baletam | baletai | baletasem |
| a II-a (tu) | baletezi | (să) baletezi | baletai | baletași | baletaseși |
| a III-a (el, ea) | baletează | (să) baleteze | baleta | baletă | baletase |
| plural | I (noi) | baletăm | (să) baletăm | baletam | baletarăm | baletaserăm, baletasem* |
| a II-a (voi) | baletați | (să) baletați | baletați | baletarăți | baletaserăți, baletaseți* |
| a III-a (ei, ele) | baletează | (să) baleteze | baletau | baletară | baletaseră |
* Formă nerecomandată
