Dex.Ro Mobile
BALEIÁ vb. I. tr. A parcurge cu un fascicul electronic suprafața ecranului luminescent al unui tub catodic. [Pron. -le-ia. / < fr. balayer, cf. balai – mătură]. (Sursa: DN )

BALEIÁ vb. tr. 1. a parcurge cu un fascicul electronic suprafața ecranului luminescent al unui tub catodic. 2. (fig.) a mătura. (< fr. balayer) (Sursa: MDN )

baleiá vb., ind. prez. 3 sg. baleiáză; conj. prez. 3 sg. și pl. baleiéze; ger. baleínd (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
baleia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) baleia baleiere baleiat baleind singular plural
baleia baleiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) baleiez (să) baleiez baleiam baleiai baleiasem
a II-a (tu) baleiezi (să) baleiezi baleiai baleiași baleiaseși
a III-a (el, ea) baleia (să) baleieze baleia baleie baleiase
plural I (noi) baleiem (să) baleiem baleiam baleiarăm baleiaserăm, baleiasem*
a II-a (voi) baleiați (să) baleiați baleiați baleiarăți baleiaserăți, baleiaseți*
a III-a (ei, ele) baleia (să) baleieze baleiau baleia baleiaseră
* Formă nerecomandată