baldâr
Caută
baldấr,
baldấre
, s.n. (reg.)
1.
stomacul vitelor
2.
om pântecos, burtos (
Sursa: DAR
)
Copy to clipboard
baldîr (-re),
s. n. – Ierbar, stomac la rumegătoare. Tc.
baldir
„picior” (Hasdeu 3026; DAR). Schimbarea semantică nu a fost explicată satisfăcător. (
Sursa: DER
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
baldâr
substantiv neutru
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
bald
â
r
bald
â
rul
plural
bald
â
re
bald
â
rele
genitiv-dativ
singular
bald
â
r
bald
â
rului
plural
bald
â
re
bald
â
relor
vocativ
singular
—
plural
—
