- A pune (ceva) la cântar (sau în cumpănă, în balanță) = a cumpăni, a chibzui (importanța, valoarea etc.) pentru a putea lua o hotărâre întemeiată
- A pune în balanță = a judeca bine faptele înainte de a lua o hotărâre
BALÁNT, -Ă adj. (Despre brațe, picioare etc.) care atârnă, se balansează. (< fr. ballant) (Sursa: MDN )
balánt adj. m., pl. balánți; f. sg. balántă, pl. balánte (Sursa: Ortografic )
| balant adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | balant | balantul | balantă | balanta |
| plural | balanți | balanții | balante | balantele |
| genitiv-dativ | singular | balant | balantului | balante | balantei |
| plural | balanți | balanților | balante | balantelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
