BÁCON s. n. (Rar) Carne sau costiță de porc dezosată, sărată și afumată (tăiată în felii subțiri). [Pr.: béicăn] – Cuv. engl. (Sursa: DEX '98 )
BACON [pr.: béicon] n. Varietate de șuncă, preparată din carne grasă de porc. /Cuv. engl. (Sursa: NODEX )
BÁCONs.n. Șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. [Pron. béicăn. / < engl. bacon]. (Sursa: DN )
BACON BÉI-CĂN/s. n. șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. (< engl. bacon) (Sursa: MDN )
BACÓN s. v. tutun turcesc. (Sursa: Sinonime )
bacón s. m. – Tutun turcesc (Nicotiana rustica). Rus. bakun (sec. XIX). Termen introdus de ocupațiile rusești, astăzi practic nefosit, ca și der. baconiță, s. f., cu același sens. (Sursa: DER )
bacon s. n. [pron. engl. béi-căn] (Sursa: Ortografic )
bacón n. și bacóniță f. (rus. bakún, tutun de la Baku, un oraș). Rar. Un fel de tutun (nicotiana rústica). V. mahorcă. (Sursa: Scriban )
BACON [béicə], Francis, baron de Verulam (1561-1626), filozof englez. Inițiatorul empirismului englez; adversar al scolasticii și al metodei deductive, a pus bazele metodei inductive moderne, care a favorizat dezvoltarea științelor, prin aplicarea largă a observației și experienței („Novum organum”). Autor al scrierii utopice „Noua Atlantidă”. (Sursa: DE )
BACON [béicən], Roger (c. 1214-c. 1292), filozof și savant englez. Călugăr franciscan. Adept al nominalismului, a criticat metodele scolasticii, preconizînd ideea științei experimentale bazate pe observarea directă a obiectelor sensibile și pe „iluminare”, în cazul obiectelor spirituale. (Sursa: DE )
