BACHELÍTĂ s. f. Rășină sintetică obținută prin tratarea formolului cu fenol, utilizată ca materie plastică pentru confecționarea unor obiecte tehnice sau de uz casnic. – Din fr. bakélite. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BACHELÍTĂ f. Masă plastică obținută din rășină sintetică, utilizată la confecționarea obiectelor electrotehnice sau de uz casnic. [G.-D. bachelitei] /<fr. bakélite (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

BACHELÍTĂ s.f. Material izolator compus dintr-o rășină sintetică, folosit mai ales în electrotehnică. [< fr. bakélite]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

BACHELÍTĂ s. f. rășină sintetică, al reacției de condensare dintre aldehida formică și fenoli, folosită la fabricarea unor piese electroizolante. (< fr. bakélite) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

BACHELÍTĂ s. f. Rășină sintetică din care se fabrică piese electrice izolatoare și diverse obiecte de uz comun. – Fr. bakélite. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

BACHELÍTĂ s. (CHIM.) bachelită A = rezol; bachelită B = rezitol; bachelită C = rezită. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

bachelítă s. f., g.-d. art. bachelítei (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

BACHELÍTĂ (‹ fr., germ.; {s} Baekeland) s. f. Rășină fenolică sintetică, obținută prin condensarea fenolului cu aldehida formică folosită ca material electroizolant și la fabricarea unor obiecte de uz industrial și casnic. A. a fost obținută în 1906 de chimistul belgian L. Baekeland. V. fenoplaste. (Sursa: DE ) Copy to clipboard