BACÁNTĂ,bacante, s. f. (La romani) Preoteasă a zeului Bachus; menadă. ◊ Fiecare dintre însoțitoarele zeului Bachus. ◊ Fig. Femeie destrăbălată. – Din fr. bacchante. (Sursa: DEX '98 )
BACÁNTĂs.f.1. Preoteasă a cultului lui Bachus. 2. (Fig.) Femeie cu atitudini libertine. [< lat. bacchans, cf. fr. bacchante, it. baccante]. (Sursa: DN )
BACÁNTĂs. f. 1. (la romani) preoteasă a cultului zeului Bacus; menadă; evie. 2. (fig.) femeie cu atitudini libertine. (< fr. bacchante) (Sursa: MDN )
BACÁNTĂ,bacante, s. f. (La romani) Preoteasă a zeului Bachus. ♦ Fig. Calificativ dat unei femei destrăbălate. – Fr. bacchante (lat. lit. bacchans, -ntis). (Sursa: DLRM )
BACÁNTĂ s. (MITOL.) menadă. (Sursa: Sinonime )
bacántă s. f., pl. bacánte (Sursa: Ortografic )
bacántă f. pl. e (lat. bácchans, -ántis, part. prezent d. bacchari, a celebra misterele luĭ Bacu, a te agita). Preuteasă a luĭ Bacu, menadă. Fig. femeĭe foarte destrăbălată. (Sursa: Scriban )
BACÁNTĂ ~ef. mai ales la pl. 1) (în Roma antică) Preoteasă a zeului Bachus, care celebra bacanalele. 2) fig. Femeie d********ă, de moravuri ușoare. /<fr. bacchante (Sursa: NODEX )
