BABILONÍE,babilonii, s. f. 1. Vorbire sau scriere încâlcită, confuză. 2. Învălmășeală mare, dezordine. [Var.: vaviloníe s. f.] – Babilon (n. pr.) + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )
BABILONÍEs. f. încurcare, amestecare a limbilor; vorbire, scriere confuză. ♦ dezordine, situație confuză, haotică. (<babilon/ic/ + -ie) (Sursa: MDN )
BABILONÍE,babilonii, s. f. 1. Vorbire sau scriere confuză. 2. Învălmășeală mare; încurcătură. – Din Babilon + suf. -ie. (Sursa: DLRM )
BABILONÍE s. dezordine, haos, încurcătură, zăpăceală, (înv.) vavilonie. (E o ~ de nedescris în hârtiile lui.) (Sursa: Sinonime )
babilónie s. f., art. babilónia; g.-d. art. babilóniei, pl. babilónii, art. babilóniile (Sursa: Ortografic )
babiloníe f. (din forma maĭ veche și maĭ rară azi vavilonie, d. Vavilón, celebru oraș unde s’aŭ amestecat limbile, pron. de Grecii de azĭ Vavilón, ĭar de ceĭ vechĭ Babylón). Mare amestec, mare confuziune: acest minister e o adevărată babilonie. (Sursa: Scriban )
BABILÓNIE ~if. rar 1) Exprimare (orală sau scrisă) confuză și încurcată. 2) Învălmășeală mare; dezordine generală. [Art. babilonia; G.-D. babiloniei; Sil. -ni-e] /Din Babilon n. pr. + suf. ~ie (Sursa: NODEX )