BĂBĂLÚC s. m. (Reg.; în loc. adj. și adv.) Din băbăluc = (care datează) din moși-strămoși, din timpuri străvechi. – Din scr. babaluk. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BĂBĂLÚC s. m. (Reg., în expr.) Din băbăluc = din moși-strămoși, din timpuri străvechi. ♦ Bătrân. – Sb. babaluk. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

băbălúc2 / băbălúcă (reg.) s. m. / s. f. (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

băbălúc1 (din ~) (înv., reg.) loc. adv. (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

BĂBĂLÚC s. v. baubau. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

băbălúc s. m. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard