Dex.Ro Mobile
BĂLȚÁT, -Ă, bălțați, -te, adj. (Despre animale) Care are părul sau penele de culori diferite; cu dungi sau cu pete de altă culoare. ♦ (Despre haine, stofe, tablouri etc.) Cu multe culori țipătoare; colorat fără gust. ♦ (Ir.) Îmbrăcat fără gust; (pop.) îmbrăcat în haine orășenești. – Lat. balteatus. (Sursa: DEX '98 )

BĂLȚÁT, -Ă, bălțați, -te, adj. (Despre animale, rar despre păsări) Care are părul sau penele de culori diferite; cu dungi sau cu pete de altă culoare. V. pestriț. ♦ (Despre haine, stofe, tablouri etc.) Cu prea multe culori; colorat fără gust. ♦ (Ir., despre oameni) Îmbrăcat fără gust; (pop.) îmbrăcat în haine orășenești. – Lat. balteatus. (Sursa: DLRM )

BĂLȚÁT adj. 1. împestrițat, pătat, pestriț, tărcat, (pop.) prian, (înv. și reg.) pistrui, (reg.) pric, priu, tărcuș, (Transilv. și Bucov.) alaciu, (prin Transilv.) cheș, (Ban.) șar, (prin Ban.) șălean, (prin Olt. și Ban.) șerguiat, (prin Transilv.) șvaițăr. (Animal, păr ~.) 2. v. vărgat. (Sursa: Sinonime )

BĂLȚÁT adj. v. capricios, inconstant, instabil, neconstant, nestabil, nestatornic, schimbăcios, schimbător, variabil. (Sursa: Sinonime )

bălțát adj. m., pl. bălțáți; f. sg. bălțátă, pl. bălțáte (Sursa: Ortografic )

bălțát, -ă adj. (lat. balteatus, încins, adică „vărgat”. V. balț). Cu pete marĭ albe pe trup: cal bălțat. Multicolor și fără gust: îmbrăcăminte bălțată. Fig. Iron. Amestecat, neomogen: societate bălțată. Moțat, breaz, distins în rău: nu fi așa de bălțat! V. breaz și peag. (Sursa: Scriban )

BĂLȚÁ, bălțez, vb. I. Tranz. (Fam.) A vopsi în culori variate (și nearmonizate); a tărca. – Din bălțat (der. regr.). (Sursa: DEX '98 )

BĂLȚÁT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre părul sau penajul animalelor) Care are pete sau dungi de altă culoare; tărcat. 2) (despre animale) Care are asemenea păr; tărcat. 3) fam. (despre haine, stofe, țesături etc.) Care este colorat fără gust, în prea multe culori țipătoare. Basma ~tă. ◊ A umbla după boi ~ți a umbla fără rost. /<lat. balteatus (Sursa: NODEX )

BĂLȚÁ vb. a (se) tărca. (Ce te-ai bălțat așa?) (Sursa: Sinonime )

bălțá vb., ind. prez. 1 sg. bălțéz, 3 sg. și pl. bălțeáză (Sursa: Ortografic )

șoárece-bălțát s. m. (Sursa: Ortografic )

BĂLȚÁȚ, -Ă, (lat. balteatus) adj. 1. (Despre animale) Care are părul sau penele de culori deschise formînd pete. ♦ (Substantivat, f.) Bălțată românească = rasă de taurine cu însușiri mixte (lapte și carne), creată în Transilvania, Banat și Bucovina la sfîrșitul sec. 19 și începutul sec. 20, prin încrucișarea vacilor locale din rasa sură de stepă cu tauri simmenthal. De culoare bălțată albă cu galben, vacile au în medie o greutate de 550 kg și o producție anuală de 3.000 l lapte. 2. Ir. Cu prea multe culori; format din elemente eterogene; îmbrăcat fără gust. (Sursa: DE )

BĂLȚAȚI, com. în jud. Iași; 4.820 loc. (1991). Crescătorii de pește. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
bălța   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) bălța bălțare bălțat bălțând singular plural
bălțea bălțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) bălțez (să) bălțez bălțam bălțai bălțasem
a II-a (tu) bălțezi (să) bălțezi bălțai bălțași bălțaseși
a III-a (el, ea) bălțea (să) bălțeze bălța bălță bălțase
plural I (noi) bălțăm (să) bălțăm bălțam bălțarăm bălțaserăm, bălțasem*
a II-a (voi) bălțați (să) bălțați bălțați bălțarăți bălțaserăți, bălțaseți*
a III-a (ei, ele) bălțea (să) bălțeze bălțau bălța bălțaseră
* Formă nerecomandată

bălțat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bălțat bălțatul bălța bălțata
plural bălțați bălțații bălțate bălțatele
genitiv-dativ singular bălțat bălțatului bălțate bălțatei
plural bălțați bălțaților bălțate bălțatelor
vocativ singular
plural