A face o achiziție = a procura, în condiții avantajoase, ceva de pret, un lucru rar
A face o achiziție = a procura, în condiții avantajoase, un lucru rar
A fi în (sau in) vervă = a) a fi însuflețit, volubil, avântat; b) (despre sportivi, artiști etc.) a manifesta o formă deosebit de bună
A fi în vervă = a fi însuflețit, avântat, volubil
A scăpa ciolanul din mână = a pierde o situație avantajoasă
A se pune bine cu (sau pe lângă) cineva = a intra în voie cuiva, a se face plăcut cuiva (prin adulare, lingușeli, spre a obține avantaje)
A trage la fund (pe cineva) = a pune (pe cineva) într-o situație grea; a antrena (pe cineva) cu sine într-o afacere, într-o întreprindere dezavantajoasă, sortită eșecului
A trage spuza pe turta sa = a încerca să-și creeze un avantaj, să profite de ceva (pe seama altuia)
A tăia (cuiva) aripile = a face (pe cineva) să-și piardă curajul, avântul; a descuraja
A umbla după (sau a căuta) pomană = a umbla după avantaje materiale nemeritate
A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în același timp două scopuri, două avantaje diferite
A vinde (cuiva) pontul = a dezvălui (cuiva) un secret prin care poate obține un avantaj, un profit
A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, livresc, afectat
A ține (pe cineva) în frâu = a domoli avântul sau pornirile cuiva
A(-și) tăia craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde sau a face să piardă un avantaj, a (-și) periclita situația
A-i lua (sau a-i tăia) (cuiva) apa de la moară = a) a priva pe cineva de anumite avantaje de care s-a bucurat; b) a întrerupe pe cineva în timp ce vorbește, a nu-i permite să mai vorbească sau a face să nu mai vorbească
A-i sta (cuiva) moara = a nu-i mai merge bine; a nu mai avea profituri, avantaje
A-i tăia cuiva avântul = a descuraja pe cineva
A-și lua avânt = a se pregăti pentru o săritură; a se avânta
Cu atât mai bine (sau mai rău) = mai convenabil (sau mai dezavantajos)
Cu folos = în mod avantajos, cu profit
Cu jumătate de inimă sau cu inima pe jumătate = fără curaj, fără hotărâre, fără avânt
Cu viață = a) în mod vioi, avântat, viu; b) viu, teafăr
În (sau spre, pentru) folosul cuiva = în interesul, în avantajul, spre binele cuiva
În defavoarea (cuiva) = împotriva interesului (cuiva), în dezavantajul (cuiva)
În favoarea (cuiva) = în avantaj, în folosul (cuiva)
avant- Prefix împrumutat din fr., și care se aplică unui mic număr de cuvinte neol., pentru a indica o poziție care o precedă (în timp sau în spațiu) pe cea indicată de cuvîntul simplu: avantgardă, s. f.; avantpost, s. n.; avantpremieră, s. f.; avantscenă, s. f. (Sursa: DER )
AVẤNT,avânturi, s. n. 1. Vioiciune, energie, forță în mișcări. ◊ Loc. vb. A-și lua avânt = a se avânta. 2. Însuflețire, elan, entuziasm. 3. Dezvoltare rapidă, progres remarcabil (într-un domeniu, într-o epocă etc.). – Din avânta (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
AVÂNTÁ,avấnt, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) repezi plin de însuflețire (spre cineva sau ceva). ♦ Refl. A-și deschide drum cu îndrăzneală. 2. Tranz. (Rar) A împinge cu energie înainte pe cineva sau ceva; a imprima o mișcare violentă. ♦ A insufla avânt. – A3 + vânt. (Sursa: DEX '98 )
A AVÂNTÁ avânttranz. 1) A face să se avânte. 2) A împinge cu energie înainte (pe cineva sau ceva). /a + vânt (Sursa: NODEX )
A SE AVÂNTÁ mă avântintranz. 1) A se repezi înainte (spre cineva sau ceva) cu avânt. 2) A-și lua avânt; a se angaja cu îndrăzneală într-o acțiune; a se lansa. ~ în lucru. /a + vânt (Sursa: NODEX )
AVÂNT ~urin. 1) Energie în mișcare; vioiciune; însuflețire. ◊ A-și lua ~ a se pregăti pentru săritură; a se avânta. A-i tăia cuiva ~ul a descuraja pe cineva. 2) Dezvoltare rapidă; progres. ◊ A lua ~ a se dezvolta rapid. 3) Imbold lăuntric, puternic care înlesnește realizarea unei acțiuni; elan; entuziasm; exaltare; ardoare. /v. a (se) avânta (Sursa: NODEX )
AVẤNT,avânturi, s. n. 1. Vioiciune, energie în mișcări. ◊ Expr. A-și lua avânt = a se pregăti pentru o săritură; a se avânta. 2. Însuflețire, elan. ◊ Expr. A-i tăia cuiva avântul = a descuraja pe cineva. 3. Dezvoltare însuflețită, progres mare. ◊ Expr. A lua avânt = a se dezvolta rapid. – Postverbal al lui avânta. (Sursa: DLRM )
AVÂNTÁ,avấnt, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) repezi plin de însuflețire (spre cineva sau ceva). ♦ Refl. A-și deschide drum cu îndrăzneală. 2. Tranz. A împinge cu energie înainte pe cineva sau ceva; a imprima o mișcare violentă. Câteva voinicești lovituri de lopată avântară micul vas departe de coastă (ODOBESCU). ♦ (Rar) A insufla avânt. – Din a3 + vânt. (Sursa: DLRM )
AVÂNT s. 1. v. entuziasm. 2. ardoare, elan, impetuozitate, temperament, (pop. și fam.) suflet, (reg.) mau. (Cântați cu mai mult ~!)3. v. patos. (Sursa: Sinonime )
AVÂNTÁ vb. 1. v. sări. 2. a se lansa. (Se ~ într-o acțiune.) (Sursa: Sinonime )
avînt (avînturi), s. n. – Pornire, elan, însuflețire. Din vînt, cu prep. adv. a-. Dacă această ipoteză nu este greșită, avînt trebuie să fi fost la început înțeles ca adv. (această valoare nu apare în niciun text cunoscut, dar este cert că acest cuvînt nu apare în texte anterioare sec. XIX, și nici în dialecte). Construcția ar fi identică, deci, cu acasă, afund, aminte etc; expresia a da avînt poate fi foarte bine interpretată a da a vînt. Apoi, cuvîntul fiind simțit ca un s., s-a putut deriva de la el vb. avînta, formație probabil artificială și modernă, motivată de paralelismul fr. élan-élancer, germ. Schwung-schwingen. După DAR, avînt este formație postverbală de la avînta, și acesta este o compunere internă, pe baza lui vînt. Der. avînta, vb. (a împinge, a lansa, a arunca). (Sursa: DER )
avânt s. n., pl. avânturi (Sursa: Ortografic )
avântá vb., ind. prez. 1 sg. avânt, 3 sg. și pl. avântă (Sursa: Ortografic )
1) avînt n., pl. urĭ (d. a avînta). Pornire, răpezire [!]: avîntu uneĭ oștĭ. Fig. Pornire, dorință mare: avînturile inimiĭ. (Sursa: Scriban )
2) avînt și -éz, a -á v. tr. (d. vînt orĭ lat. adventare, deosebit de adventare, a sosi. V. zvînt). Răped [!], arunc: a avînta barca pe valurĭ. V. refl. Mă răped, mă arunc: a te avînta la luptă, în luptă. (Sursa: Scriban )
