AUTOCRAȚÍE, (2) autocrații, s. f. 1. Formă de guvernare în care întreaga putere a statului e concentrată în mâna unei singure persoane; tiranie, absolutism. 2. Stat care are forma de guvernare descrisă mai sus. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocratie. (Sursa: DEX '98 )
AUTOCRAȚÍEs.f. Formă de guvernământ în care întreaga putere este concentrată în mâna unei singure persoane, neîngrădită în exercitarea ei de nici o lege; tiranie, absolutism. ♦ Stat, guvernare care are forma de mai sus. [Pron. -a-u-, pl. -ii, gen. -iei. / cf. fr. autocratie, it. autocrazia < gr. autokrateia]. (Sursa: DN )
AUTOCRAȚÍEs. f. 1. formă de guvernare în care întreaga putere este concentrată în mâna unei singure persoane; tiranie, absolutism. 2. stat cu o asemenea formă de guvernare. (< fr. autocratie, gr. autokrateia) (Sursa: MDN )
AUTOCRAȚÍE, (2) autocrații, s. f. 1. Formă de guvernare în care toate puterile statului sunt concentrate în mâna unei singure persoane, care exercită o putere absolută, despotică, nesocotind interesele și voința poporului. 2. Stat care are forma de guvernare descrisă mai sus. [Pr.: a-u-] – După fr. autocratie (< gr.). (Sursa: DLRM )
AUTOCRAȚÍE s. v. absolutism. (Sursa: Sinonime )
autocrațíe s. f. (sil. a-u-to-cra-), art. autocrațía, g.-d. art. autocrațíei; (state) pl. autocrațíi, art. autocrațíile (Sursa: Ortografic )
autocrațíe f. (vgr. autokráteia). Guvernament absolut al unuĭ suveran. (Sursa: Scriban )
AUTOCRAȚÍE ~if. 1) Formă de guvernământ în care puterea este concentrată în mâna unei singure persoane; absolutism. 2) Stat cu asemenea formă de guvernământ. [G.-D. autocrației; Sil. a-u-to-cra-] /<fr. autocratie, it. autocrazia (Sursa: NODEX )
