AUTOCENZÚRĂ s.f. Cenzură efectuată de un ziarist sau scriitor asupra propriului text. [< fr. autocensure]. (Sursa: DN )
AUTOCENZÚRĂ s. f. cenzură asupra propriului text. (< fr. autocensure) (Sursa: MDN )
autocenzúră s. f. → cenzură (Sursa: Ortografic )
AUTOCENZURÁ vb. I. refl. A-și cenzura propriile gânduri sau acțiuni. [Cf. fr. s'autocensurer]. (Sursa: DN )
AUTOCENZURÁ vb. refl. a-și cenzura propriile gânduri, acțiuni. (< fr. sáutocensurer) (Sursa: MDN )
autocenzurá vb., ind. prez. 1 sg. autocenzuréz, 3 sg. și pl. autocenzureáză (Sursa: Ortografic )
| autocenzura verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) autocenzura | autocenzurare | autocenzurat | autocenzurând | singular | plural |
| autocenzurează | autocenzurați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | autocenzurez | (să) autocenzurez | autocenzuram | autocenzurai | autocenzurasem |
| a II-a (tu) | autocenzurezi | (să) autocenzurezi | autocenzurai | autocenzurași | autocenzuraseși |
| a III-a (el, ea) | autocenzurează | (să) autocenzureze | autocenzura | autocenzură | autocenzurase |
| plural | I (noi) | autocenzurăm | (să) autocenzurăm | autocenzuram | autocenzurarăm | autocenzuraserăm, autocenzurasem* |
| a II-a (voi) | autocenzurați | (să) autocenzurați | autocenzurați | autocenzurarăți | autocenzuraserăți, autocenzuraseți* |
| a III-a (ei, ele) | autocenzurează | (să) autocenzureze | autocenzurau | autocenzurară | autocenzuraseră |
* Formă nerecomandată
| autocenzură substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | autocenzură | autocenzura |
| plural | autocenzuri | autocenzurile |
| genitiv-dativ | singular | autocenzuri | autocenzurii |
| plural | autocenzuri | autocenzurilor |
| vocativ | singular | autocenzură, autocenzuro |
| plural | autocenzurilor |
