AUTARHÍE, (2) autarhii, s. f. 1. Politică prin care se tinde spre crearea unei economii naționale închise, izolate de economia altor țări. 2. (Rar) Stat care practică autarhia (1); stare de autoizolare economică a unui stat. [Pr.: a-u-] – Din fr. autarchie. (Sursa: DEX '98 )
AUTARHÍEf. Politică de izolare economică a unei țări sau a unei regiuni. /<it. autarchia, fr. autarchie, gr. autarkeia (Sursa: NODEX )
AUTARHÍEs.f.1. Situația unui stat, a unei națiuni care își satisface nevoile economice prin propriile-i puteri, fără import sau ajutor străin. ♦ Stat care se află în această situație. 2. (În școala cinicilor) Independența indivizilor față de toate convențiile sociale, considerate ca străine naturii. [Pron. a-u-, gen. -iei. / < it. autarchia, cf. fr. autarcie < gr. autarkeia]. (Sursa: DN )
AUTARHÍEs. f. 1. (în școala cinicilor) independența indivizilor de toate convențiile sociale, considerate ca străine naturii. 2. politică de izolare a unui stat care își satisface nevoile economice prin propriile-i puteri. (< fr. autarchie) (Sursa: MDN )
AUTARHÍE, (2) autarhii, s. f. 1. Politică economică prin care un stat încearcă să-și producă singur toate bunurile de consum. 2. (Rar) Stat care practică autarhia (1). [Pr.: a-u-] – După fr. autarchie (< gr.). (Sursa: DLRM )
autarhíe s. f. (sil. a-; mf. -ut-), art. autarhía, g.-d. art. autarhíei; (state) pl. autarhíi, art. autarhíile (Sursa: Ortografic )
aŭtarkíe f. (vgr. autárkeia, d. autós, însumĭ, și arkéo, îmĭ ajung, mi-s destul. Ob. ar trebuĭ să fie -cie). Independență economică (adică să n´aĭ nevoĭe de a importa). – Fals -arhíe, după eparhie ș. a. (Sursa: Scriban )
